duminică, 20 septembrie 2009

Digital Blasphemy


Va veni o zi când vei intra într-o cameră de chat. Pui ochii pe un icon, îi dai un buzz si dacă îţi răspunde, ataci cu un smiley face. Aranjezi apoi o întâlnire via e-mail. După două trei mailuri schimbate, în sfârşit vă zăriţi. Pe facebook. Vă studiaţi unul pe celălalt, în tot felul de ipostaze, râzănd, mâncând, dansând plăpând. Amândoi online, veţi face primul pas într-un internet cafe virtual. Dacă îţi dă Accept o vei strecura, fără să vă vadă adminul, într-o cameră privată, unde încinşi, cu cooler-ul oprit, ai să îi cunoşti usb-ul. Fără să băgaţi de seamă, porneşte un download din hard-ul tău. Nu mai apuci să dai delete şi pentru că nu folosisei nici un firewall, peste un timp îţi dă buzz. Ai vrea acum să dai undo. O vreme crezi că e un spam, însă te convingi că nu e aşa, când apare la avatar cu un mic pop-up în braţe. Vrei nu vrei, creezi secţiunea family în adress book-ul tău.
Trec anii, conexiunile sunt tot mai rare şi pică tot mai des, procesorul slăbeşte, nici rezoluţia nu mai e aşa bună. Însă îţi rămân pe hard fişiere jpeg din vremurile bune. Salvează nişte poze până nu te lasă sursa!

Un comentariu:

Puterea stă în cuvinte!

Cred că fiecare dintre noi are forţa de a schimba ceva. Prietenii, job-ul, ţara în care trăieşte! Sunt necesare doar două lucruri: consecvenţă şi putere de convingere. Am credinţa că noi, tinerii vom reuşi să modernizăm România!